monoton

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză monotone.

Pronunție

  • AFI: /mo.no'ton/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
monoton
Singular Plural
Masculin monoton monotoni
Feminin monotonă monotone
Neutru monoton monotone
  1. (despre sunete, melodii; adesea adverbial) care are sau care păstrează mereu același ton.
  2. (fig.) care indispune, plictisește etc. prin lipsa de variație sau de varietate; uniform.


Traduceri

Referințe