morișcă

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din moară + sufixul -ișcă.

Pronunție

  • AFI: /mo'riʃ.kə/


Substantiv


Declinarea substantivului
morișcă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ morișcă moriști
Articulat morișca moriștile
Genitiv-Dativ moriștii moriștilor
Vocativ morișcă moriștilor
  1. mașină mică de vânturat grâne.
  2. râșniță cu care se macină pesmet, cafea, piper etc.
  3. moară mică pusă în mișcare de vânt, de apă sau cu mâna.
  4. jucărie care înfățișează aripile sau roata unei mori de vânt; jucărie care se învârtește în mână și produce un sunet caracteristic (folosită și pentru a speria păsările din semănături).

Cuvinte compuse


Traduceri

Anagrame

Referințe