muget

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a mugi + sufixul -et.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
muget
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ muget mugete
Articulat mugetul mugetele
Genitiv-Dativ mugetului mugetelor
Vocativ mugetule mugetelor
  1. strigăt prelung, caracteristic, scos de unele animale cornute; răget.
  2. (p.anal.) strigăt puternic, sfâșietor al omului; urlet, răcnet.
  3. șuierat puternic produs de unele mașini, sirene etc.
  4. zgomot puternic produs de vânt, de furtună, de ape etc.; vuiet, vâjâit.


Traduceri

Anagrame

Referințe