muiat
română
Etimologie
Din verbul a muia.
Pronunție
- AFI: /muˈjat/
Substantiv
| Declinarea substantivului muiat | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | muiat | muiate |
| Articulat | muiatul | muiatele |
| Genitiv-Dativ | muiatului | muiatelor |
| Vocativ | muiatule | muiatelor |
Traduceri
Traduceri
Adjectiv
| Declinarea adjectivului muiat | ||
| Singular | Plural | |
| Masculin | muiat | muiați |
| Feminin | muiată | muiate |
| Neutru | muiat | muiate |
- introdus într-un lichid, umezit, îmbibat cu lichid.
- cu hainele îmbibate cu apă; plouat, stropit, udat.
- (fig.) stors de puteri, lipsit de energic, moleșit, vlăguit.
- abătut, demoralizat, descurajat.
- (despre glas, voce) potolit, liniștit, calmat; domol, încet.
- (despre țesături sau obiecte de îmbrăcăminte) întrețesut cu fir de aur; (p.ext.) (despre oameni) îmbrăcat cu astfel de haine; îmbrăcat frumos, împodobit.
- (fon.; despre consoane) palatalizat.
Traduceri
Traduceri
Etimologie
Din muia.
Verb
- forma de participiu trecut pentru muia.
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online