murg
Cuprins |
română
Etimologie
Origine necunoscută.
Relația cu albaneză muk, murgu ("brun"), muk, mugu ("crepuscul") mugetë, ("asfințit") este evidentă, confer Philippide, II, 725 și Rosetti, II, 119; dar cuvântul albanez, greșit explicat (după Treimer, Mitt. Wien., 375, dintr-o rădăcină care ar însemna "strălucitor, luminos") ar putea proveni din română (Capidan, Raporturile, 478).
În fine, E. Lange-Kowal, crede că-i vorba de un cuvânt autohton. Deși indiciile sunt insuficiente pentru a fi posibil să se ajungă la concluzii definitive, pare că originea ereditară este mai probabilă decât un împrumut din slavă sau din albaneză. Prezența lui amurg, cu a- protetic care apare de obicei numai în elemente latine (confer acasă, afund, aminte etc.) pare să pledeze în favoarea acestei ipoteze.
Pronunție
- AFI: /murg/
Substantiv
| Declinarea substantivului murg |
||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | murg | murguri |
| Articulat | murgul | murgurile |
| Dativ-Genitiv | murgurului | murgurilor |
| Vocativ | ' | ' |
Sinonime
Antonime
Cuvinte derivate
Traduceri
|
Substantiv
| Declinarea substantivului murg |
||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | murg | murgi |
| Articulat | murgul | murgii |
| Dativ-Genitiv | murgului | murgilor |
| Vocativ | ' | ' |
Cuvinte derivate
Cuvinte apropiate
Expresii
- A intrat murga în sat = s-a înserat
Traduceri
Adjectiv
| Declinarea adjectivului murg |
||
| Singular | Plural | |
| Masculin | murg | murgi |
| Feminin | murgă | murge |
| Neutru | murg | murge |
- (despre unele animale, mai ales despre cai sau despre părul lor) negru-roșcat, castaniu-închis sau cenușiu; p. gener. de culoare închisă.
Traduceri
|