muscă

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare
Wikipedia
Wikipedia are un articol despre
muscă

română

O muscă (1).

Etimologie

Din latină musca.

Pronunție

  • AFI: /'mus.kə/


Substantiv


Declinarea substantivului
muscă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ muscă muște
Articulat musca muștele
Dativ-Genitiv muștei muștelor
Vocativ muscă muștelor
  1. denumire dată mai multor genuri de insecte cu aparatul bucal adaptat pentru supt, dintre care cea mai cunoscută (Musca domestica) trăiește pe lângă casa omului; (p.gener.) (pop.) nume dat oricărei insecte mici, zburătoare, căreia nu i se cunoaște numele.
  2. (înv. și pop.) albină.
  3. (p.anal.) (la oameni) smoc de păr lăsatcrească sub buză inferioară.
  4. mustață foarte mică.
  5. (reg.) cavitate înnegrită pe care o prezintă dinții calului, după care i se poate aprecia vârsta.
  6. (pop.) vână neagră la rădăcina nasului (evidentă la unele persoane).
  7. (la tir) punct negru situat în mijlocul panoului de tragere; (la pl.) lovituri în centrul țintei.
  8. (reg.) punct de broderie la cusăturile cu motive naționale.
  9. (sport) categorie de greutate în care sunt încadrați sportivii între 48 și 51 kg la box, iar la lupte juniorii până la 49 kg și seniorii până la 52 kg.

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Expresii

  • Să se audă musca! = să fie tăcere deplină, să fie liniște perfectă
  • Rău de muscă = a) (despre cai) nărăvaș; b) (despre oameni) care nu-și poate înfrâna simțurile; senzual
  • A cădea (sau a se băga) ca musca-n lapte = a sosi undeva într-un moment rău ales sau interveni într-o discuție în mod nepotrivit
  • A fi (sau a se ști, a se simți) cu musca pe căciulă = a fi (sau a se ști, a se simți) vinovat
  • A se aduna (sau se strânge, a veni) ca muștele (la miere) = a se aduna undeva în număr mare
  • A muri ca muștele = a muri în număr foarte mare
  • A se speria de toate muștele = a se speria de orice fleac, de toate nimicurile


Traduceri

Anagrame

Referințe