născoceală

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a născoci + sufixul -eală.

Pronunție

  • AFI: /nəs.ko'ʧe̯a.lə/


Substantiv


Declinarea substantivului
născoceală
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ născoceală născoceli
Articulat născoceala născocelile
Genitiv-Dativ născocelii născocelilor
Vocativ născoceală născocelilor
  1. (rar) născocire.


Traduceri

Referințe