nemărginire

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din ne- + mărginire.

Pronunție

  • AFI: /ne.mər.ʤi'ni.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
nemărginire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ nemărginire nemărginiri
Articulat nemărginirea nemărginirile
Genitiv-Dativ nemărginirii nemărginirilor
Vocativ nemărginire nemărginirilor
  1. calitatea a ceea ce este nemărginit; imensitate, infinit; (concr.) întindere fără margini, spațiu nemărginit, nemargine; (p.ext.) timp nelimitat.


Traduceri

Referințe