nenorocit

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din a (se) nenoroci.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Adjectiv


Declinarea adjectivului
nenorocit
Singular Plural
Masculin nenorocit nenorociți
Feminin nenorocită nenorocite
Neutru nenorocit nenorocite
  1. care se găsește într-o situație vrednică de plâns, care este lipsită de noroc, de fericire, care are de îndurat un mare necaz, o mare suferință; nefericit.
  2. (despre situații) care inspiră milă, tristețe; vrednic de plâns, dureros, trist, jalnic.
  3. (despre starea, mediul în care se află cineva) care denotă o situație foarte proastă, vrednică de plâns; (p.ext.) sărac, sărăcăcios.
  4. care aduce sau constituie o nenorocire; dezastruos, funest, nefast, tragic.
  5. ticălos, de nimic.


Traduceri


Substantiv


Declinarea substantivului
nenorocit
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ nenorocit nenorociți
Articulat nenorocitul nenorociții
Dativ-Genitiv nenorocitului nenorociților
Vocativ nenorocitule nenorociților
  1. persoană care se găsește într-o situație vrednică de plâns, care este lipsită de noroc, de fericire, care are de îndurat un mare necaz, o mare suferință; om nefericit.
  2. om ticălos, de nimic.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe