neregulă

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din ne- + regulă.

Pronunție

  • AFI: /ne're.gu.lə/


Substantiv


Declinarea substantivului
neregulă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ neregulă nereguli
Articulat neregula neregulile
Genitiv-Dativ neregulii neregulilor
Vocativ neregulă neregulilor
  1. lipsă de regulă, de rânduială; dezordine.
  2. (de obicei la pl.) lipsă de exactitate, nerespectare a regulilor; încălcare a legii; (spec.) incorectitudine în administrarea unei gestiuni.


Traduceri

Anagrame

Referințe