nesiguranță

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din ne- + siguranță.

Pronunție

  • AFI: /ne.si.gu'ran.ʦə/


Substantiv


Declinarea substantivului
nesiguranță
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ nesiguranță invariabil
Articulat nesiguranța invariabil
Genitiv-Dativ nesiguranței invariabil
Vocativ nesiguranță invariabil
  1. stare a ceea ce este nesigur, lipsit de siguranță; incertitudine, îndoială; (p.ext.) lucru, situații nesigure, îndoielnice, supuse hazardului; lipsă de securitate (personală).
  2. șovăială, ezitare; îndoială, dubiu; (p.ext.) stare de agitație, de frământare, neliniște.


Traduceri

Referințe