nichela

română

Etimologie

Din fr. nickeler. Cf. nichel.

Pronunție

• AFI: /ni.ke'la/

Verb

Conjugarea verbului nichela
Infinitiv	a nichela
Indicativ prezent pers. 1 sg.	nichelez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să nicheleze
Participiu	nichelat
Conjugare	I

1. (v.tranz.) a acoperi suprafața unei piese metalice cu un strat subțire de nichel.

Cuvinte derivate

• nichel
• nichelaj
• nichelare
• nichelat
• nichelator
• nichelcarbonil
• nichelifer
• nichelină

Traduceri

a acoperi cu nichel

engleză: nickel (English) finlandeză: nikkelöidä (Suomi), niklata (Suomi) franceză: nickeler (Français) neerlandeză: vernikkelen (Nederlands)

portugheză: niquelar (Português) spaniolă: niquelar (Español) turcă: nikel ile kaplamak (Türkçe)

Referințe

• DEX online