nicotină

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză nicotine.

Pronunție

  • AFI: /ni.koˈti.nə/


Substantiv


Declinarea substantivului
nicotină
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ nicotină '
Articulat nicotina '
Genitiv-Dativ nicotinei '
Vocativ ' '
  1. substanță toxică sub formă de lichid incolor, uleios, extrasă din tutun și întrebuințată, mai ales, în medicină.


Traduceri