nimici

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din nimic.

Pronunție

  • AFI: /ni.mi'ʧi/


Verb


Conjugarea verbului
nimici
Infinitiv a nimici
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
nimicesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să nimicească
Participiu nimicit
Conjugare IV
  1. (v.tranz.) a face să nu mai existe, a reduce la nimic (omorând, distrugând, lichidând); a distruge, a desființa, a prăpădi, a extermina, a lichida, a nimicnici.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe