nivel

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Variante

Etimologie

Din a nivela (derivat regresiv), sau din franceză niveau

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
nivel
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ nivel niveluri
Articulat nivelul nivelurile
Genitiv-Dativ nivelului nivelurilor
Vocativ nivelule nivelurilor
  1. înălțimea la care se găsește un punct, o linie sau o suprafață a unui loc, a unui obiect etc. în raport cu un plan orizontal dat.
  2. etaj, cat.
  3. zonă geologică, subdiviziune stratigrafică a etajelor și a subetajelor, care se distinge după fosilele caracteristice pe care le conține.
  4. (fiz., chim.) valoarea intensivă a unei mărimi în raport cu o valoare de referință.
  5. nume dat mai multor unelte, instrumente, dispozitive care servesc la determinarea liniei (sau a poziției, a suprafețelor) orizontale sau cu care se măsoară pe teren diferențele de înălțime dintre două sau mai multe puncte de pe suprafața terestră.
  6. (fig.) stadiu, grad (de pregătire, de dezvoltare), treaptă (a calității), indice (al cantității).

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate

Cuvinte compuse

Locuțiuni


Traduceri

Referințe