nomenclator

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză nomenclateur.

Pronunție

  • AFI: /no.men.kla'tor/


Substantiv


Declinarea substantivului
nomenclator
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ nomenclator nomenclatoare
Articulat nomenclatorul nomenclatoarele
Genitiv-Dativ nomenclatorului nomenclatoarelor
Vocativ ' '
  1. listă sau culegere care cuprinde nomenclatura unui domeniu de activitate, sistematizată după anumite criterii.


Traduceri