nonsens
De la Wikționar, dicționarul liber
Cuprins |
română
Etimologie
Din franceză non-sens.
Pronunție
- AFI: /non'sens/
Substantiv
| Declinarea substantivului nonsens |
||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | nonsens | nonsensuri |
| Articulat | nonsensul | nonsensurile |
| Dativ-Genitiv | nonsensului | nonsensurilor |
| Vocativ | ' | ' |
- ceea ce nu are nici un sens; idee, vorbă sau faptă fără noimă; absurditate.
Traduceri
Traduceri
