norocit

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a noroci.

Pronunție

  • AFI: /no.ro'ʧit/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
norocit
Singular Plural
Masculin norocit norociți
Feminin norocită norocite
Neutru norocit norocite
  1. (înv.) norocos.
  2. (înv.) norocos.
  3. (pop.) mulțumit, fericit.


Traduceri

Anagrame

Referințe