novare

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din nova.

Pronunție

  • AFI: /no'va.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
novare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ novare novări
Articulat novarea novările
Genitiv-Dativ novării novărilor
Vocativ ' '
  1. acțiunea de a nova și rezultatul ei.


Traduceri