numen
De la Wikționar, dicționarul liber
Cuprins |
română
Etimologie
Din franceză noumène.
Pronunție
- AFI: /'nu.men/
Substantiv
| Declinarea substantivului numen |
||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | numen | numene |
| Articulat | numenul | numenele |
| Dativ-Genitiv | numenului | numenelor |
| Vocativ | ' | ' |
- esență care poate fi cunoscută numai pe cale rațională.
Traduceri
Traduceri
