nurture

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

engleză

(English)

Etimologie

Probabil din latină nutrire.

Pronunție

  • AFI: /ˈnɛː.tʃər/


Verb


Conjugarea verbului
to nurture
Infinitiv to nurture
Prezent simplu
pers. 3 sg.
nurtures
Trecut simplu nurtured
Participiu trecut nurtured
Participiu prezent nurturing
  1. a crește, a educa
  2. a nutri, a hrăni, a alimenta

Sinonime

Antonime

Cuvinte derivate



Substantiv

nurture, pl. nurtures

  1. creștere, educare, cultivare
  2. nutriție, hrană