obscuritate
De la Wikționar, dicționarul liber
Cuprins |
română
Etimologie
Din franceză obscurité.
Pronunție
- AFI: /ob.sku.ri'ta.te/
Substantiv
| Declinarea substantivului obscuritate |
||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | obscuritate | obscurități |
| Articulat | obscuritatea | obscuritățile |
| Dativ-Genitiv | obscurității | obscurităților |
| Vocativ | ' | ' |
- caracter obscur; întuneric.
- lipsă de inteligibilitate.
- stare obscură.
Traduceri
Traduceri
