obseda

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză obséder.

Pronunție

  • AFI: /ob.se'da/


Verb


Conjugarea verbului
obseda
Infinitiv a obseda
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
obsedez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să obsedeze
Participiu obsedat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) (despre imagini, idei, sentimente etc.) a urmări, a preocupa intens și permanent pe cineva, a stărui în mintea cuiva; a persecuta, a chinui.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe