obstrua

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză obstruer.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Verb


Conjugarea verbului
obstrua
Infinitiv a obstrua
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
obstruez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să obstrueze
Participiu obstruat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) (med.) a astupa (un canal, un vas de sânge).

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe