ocoli
De la Wikționar, dicționarul liber
Cuprins |
română
Etimologie
Din ocol.
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Verb
| Conjugarea verbului ocoli |
|
| Infinitiv | a ocoli |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
ocolesc |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să ocolească |
| Participiu | ocolit |
| Conjugare | IV |
- (v.tranz. și intranz.) a străbate o distanță făcând un ocol; a merge de jur-împrejur, a înconjura.
- A ocolit întreaga clădire.
- (pop.) a cutreiera, a colinda.
- (v.tranz.) a evita să atingi sau să lovești pe cineva sau ceva, ferindu-te într-o parte, făcând un mic ocol.
- A ocoli un obstacol.
- (v.intranz.) (fig.) a spune ceva cu înconjur, a divaga.
- (v.tranz.) a evita să întâlnești pe cineva sau ceva.
- (v.tranz.) (fig.) a lăsa ceva (în mod intenționat) deoparte.
- A ocoli cuvintele abstracte.
- (v.tranz.) (înv. și pop.) a pune gard împrejurul unui loc.
- (fig.) (înv. și reg.) a apăra, a proteja, a ocroti.
- (înv. și reg.) a încercui din toate părțile, a împresura, a asedia.
Sinonime
- 1: înconjura, (înv.) împrejura
- 2: colinda, cutreiera, parcurge
- 3: evita, se feri
- 4: divaga
- 5: evita, eluda
- 6: ignora
- 7: îngrădi
- 8: apăra, ocroti, proteja
- 9: asedia, împresura, încercui, înconjura
Cuvinte derivate
Locuțiuni
Traduceri
a depăși făcând un ocol
|
a evita
|
|
