ocrotire
De la Wikționar, dicționarul liber
Cuprins |
română
Etimologie
Din ocroti.
Pronunție
- AFI: /o.kro'ti.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului ocrotire |
||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | ocrotire | ocrotiri |
| Articulat | ocrotirea | ocrotirile |
| Dativ-Genitiv | ocrotirii | ocrotirilor |
| Vocativ | ocrotire, ocrotireo | ocrotirilor |
- acțiunea de a ocroti și rezultatul ei.
Traduceri
acțiunea de a ocroti
