octavă
română
Etimologie
Din franceză octave.
Pronunție
- AFI: /ok'ta.və/
Substantiv
| Declinarea substantivului octavă | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | octavă | octave |
| Articulat | octava | octavele |
| Genitiv-Dativ | octavei | octavelor |
| Vocativ | ' | ' |
- treapta a opta a gamei diatonice de la o treaptă dată.
- interval dintre două sunete ale gamei diatonice care cuprinde opt trepte ale scării muzicale.
- parte a scării muzcale temperate formată din șapte trepte diatonice sau douăsprezece sunete cromatice, de la „do” până la „si” inclusiv.
- strofă compusă din opt versuri.
Traduceri
Traduceri