ofili

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Variante

Etimologie

Din slavă vęliti, fără îndoială în forma *uvęliti. Confer rusă ohilet' („a se pipernici”).

Pronunție

  • AFI: /o.fi'li/


Verb


Conjugarea verbului
(se) ofili
Infinitiv a (se) ofili
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) ofilesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) ofilească
Participiu ofilit
Conjugare IV
  1. (v.refl.) (despre plante) a se veșteji, a păli.
    O plantă care s-a ofilit.
  2. (v.tranz.) a face să se ofilească.
    Seceta ofilește plantele.
  3. (fig.) (despre persoane) a-și pierde culoarea, prospețimea feței.
  4. (v.tranz.) (argou) a bate zdravăn, a desfigura în bătaie.

Sinonime

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe