oglindi

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Variante

Etimologie

Din slavă (veche) oglendati.

Pronunție

  • AFI: /o.glin'di/


Verb


Conjugarea verbului
(se) oglindi
Infinitiv a (se) oglindi
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) oglindesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) oglindească
Participiu oglindit
Conjugare IV
  1. (v.refl. tranz.) a (se) reflecta, a (se) proiecta pe o suprafață lucioasă sau într-o oglindă.
  2. (v.refl.) (despre oameni) a se privi în oglindă; a se admira (privindu-se în oglindă).
  3. (v.refl.) (fig.) (despre stări, fenomene, secțiuni etc.) a apărea ca un reflex al anumitor împrejurări; a se răsfrânge.
  4. (v.tranz.) a înfățișa, a reprezenta.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe