omnivor

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză omnivore.

Pronunție

  • AFI: /om.ni'vor/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
omnivor
Singular Plural
Masculin omnivor omnivori
Feminin omnivoră omnivore
Neutru omnivor omnivore
  1. care se hrănește atât cu substanțe vegetale, cât și cu substanțe animale; care mănâncă de toate.


Traduceri


Substantiv


Declinarea substantivului
omnivor
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ omnivor omnivori
Articulat omnivorul omnivorii
Genitiv-Dativ omnivorului omnivorilor
Vocativ omnivorule omnivorilor
  1. animal care se hrănește atât cu substanțe vegetale, cât și cu substanțe animale; animal care mănâncă de toate.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe