omogen

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză homogène, germană homogen.

Pronunție

  • AFI: /o.mo'ʤen/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
omogen
Singular Plural
Masculin omogen omogeni
Feminin omogenă omogene
Neutru omogen omogene
  1. care are o alcătuire sau o structură unitară, care prezintă omogenitate; nediferențiat.
  2. (mat.; despre funcții cu mai multe variabile) a cărei valoare rămâne proporțională pentru variabile proporționale.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe