onomatopeic

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză onomatopéique.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Adjectiv


Declinarea adjectivului
onomatopeic
Singular Plural
Masculin onomatopeic onomatopeici
Feminin onomatopeică onomatopeice
Neutru onomatopeic onomatopeice
  1. (despre cuvinte, fraze, versuri etc.) cu caracter de onomatopee, format din onomatopee.
    Cuvânt onomatopeic.

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate


Traduceri

Referințe