orbicular
română
Etimologie
Din franceză orbiculaire < latină orbicularis.
Pronunție
- AFI: /or.bi.ku'lar/
Adjectiv
| Declinarea adjectivului orbicular | ||
| Singular | Plural | |
| Masculin | orbicular | orbiculari |
| Feminin | orbiculară | orbiculare |
| Neutru | orbicular | orbiculare |
Traduceri
Traduceri
Substantiv
| Declinarea substantivului orbicular | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | orbicular | orbiculari |
| Articulat | orbicularul | orbicularii |
| Genitiv-Dativ | orbicularului | orbicularilor |
| Vocativ | orbicularule | orbicularilor |
- mușchi de formă circulară care înconjură pleoapele și buzele, determinând, prin contracție, închiderea și deschiderea acestora.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online