ordona
De la Wikționar, dicționarul liber
Cuprins |
română
Etimologie
Pronunție
- AFI: /or.do'na/
Verb
| Conjugarea verbului ordona |
|
| Infinitiv | a ordona |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
ordon/ordonez |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să ordone/ordoneze |
| Participiu | ordonat |
| Conjugare | I |
I.
- (v.tranz.) a da un ordin, a porunci, a comanda; a cere, a pretinde, a dispune.
- A ordonat să se facă astfel ...
- (înv.) a prescrie un medicament, un tratament.
II.
Sinonime
I.
- 1: comanda, decide, dispune, fixa, hotărî, porunci, stabili, statornici, (rar) prescrie, (înv. și pop.) orândui, rândui, (pop.) soroci, (prin Ban. și Transilv.) priti, (înv.) învăța, judeca, poveli
- 2: porunci
II.
Cuvinte derivate
cuvinte derivate
Traduceri
a dispune, a comanda
|
a orândui, a aranja