organ

De la Wikționar, dicționarul liber
Wikipedia
Wikipedia
Wikipedia are un articol despre
organ

română

Etimologie

Din neogreacă ωργανον (órganon), italiană organo < latină organum, franceză organe, germană Organ, rusă орган (organ).

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
organ
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ organ organe
Articulat organul organele
Genitiv-Dativ organului organelor
Vocativ organule organelor
  1. parte din corpul unei ființe vii, care îndeplinește una sau mai multe funcții vitale sau utile vieții.
  2. gură; (p.ext.) voce, glas.
  3. parte componentă a unui mecanism, a unei mașini, formată din una sau din mai multe piese, având o anumită funcție.
  4. (fig.) mijloc, instrument de acțiune, de comunicare etc.; (p.ext.) exponent, reprezentant; mijlocitor.
  5. (urmat de determinări care indică felul sau apartenența) ziar, revistă.
  6. grup de persoane care îndeplinește o funcție politică, socială, administrativă etc.; instituție politică, socială, administrativă etc. reprezentată de aceste persoane.

Cuvinte compuse


Traduceri

Etimologie

Din slavă (veche) or (ŭ)ganŭ, neogreacă ωργανον (órganon) < latină organum, italiană organo.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
organ
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ organ organe
Articulat organul organele
Genitiv-Dativ organului organelor
Vocativ organule organelor
  1. (înv.) harpă, liră.
  2. orgă.


Traduceri

Anagrame

Referințe