ornare

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din orna.

Pronunție

  • AFI: /or'na.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
ornare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ ornare ornări
Articulat ornarea ornările
Genitiv-Dativ ornării ornărilor
Vocativ ornare, ornareo ornărilor
  1. acțiunea de a orna și rezultatul ei.


Traduceri