osândă
română
Etimologie
Din a osândi (derivat regresiv).
Pronunție
- AFI: /oˈsɨn.də/
Substantiv
| Declinarea substantivului osândă | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | osândă | osânde |
| Articulat | osânda | osândele |
| Genitiv-Dativ | osândei | osândelor |
| Vocativ | osândă | osândelor |
- (pop.) condamnare, pedeapsă la care este supus cineva (de către organele judiciare).
- (fig.) blestem; pacoste, năpastă, nenorocire, urgie.
Expresii
- A-și face osânda = a executa pedeapsa la care este condamnat
- (reg.) A-și face osânda cu cineva = a se purta rău, fără milă; a chinui, a tortura pe cineva
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online