ostatică
română
Etimologie
Din italiană ostatico.
Pronunție
- AFI: /os'ta.ti.kə/
Substantiv
| Declinarea substantivului ostatică | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | ostatică | ostatice |
| Articulat | ostatica | ostaticele |
| Genitiv-Dativ | ostaticei | ostaticelor |
| Vocativ | ' | ' |
- femeie civilă reținută de către un stat (sau de către o organizație) drept garanție pentru realizarea unor obligații asumate de către statul (sau organizația) căruia îi aparține femeiarespectivă.
Traduceri
Traduceri