osteneală

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a osteni + sufixul -eală.

Pronunție

  • AFI: /os.te'ne̯a.lə/


Substantiv


Declinarea substantivului
osteneală
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ osteneală osteneli
Articulat osteneala ostenelile
Genitiv-Dativ ostenelii ostenelilor
Vocativ osteneală ostenelilor
  1. (înv. și pop.) starea celui ostenit; oboseală; istovire, extenuare.
  2. muncă grea, obositoare, extenuantă; efort, trudă, strădanie.

Expresii

  • (A fi) rupt (sau frânt) de osteneală = (a fi) peste măsură de obosit, de istovit
  • A-și da (toată) osteneala = a depune toate eforturile, a-și da toată silința, a se strădui


Traduceri

Anagrame

Referințe