păianjen

De la Wikţionar, dicţionarul liber

Salt la: navigare, căutare
Un păianjen

Cuprins

română

Etimologie

Din sl. *pajončina.

Pronunţie

  • AFI: /pə'jan.ʒen/


Substantiv


Declinarea substantivului
păianjen
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ păianjen păianjeni
Articulat păianjenul păianjenii
Dativ-Genitiv păianjenului păianjenilor
Vocativ păianjenule păianjenilor
  1. grup de animale arahnide, caracterizate prin cefalotorace cu opt picioare lungi şi cu abdomenul nesegmentat, care se hrănesc cu insecte mici, prinse de obicei într-o pânză subţire ţesută de ele cu ajutorul unui lichid cleios pe care îl secretă.
  2. animal care face parte din acest grup.
  3. unealtă folosită pentru prinderea şi extragerea pieselor de dimensiuni mici sau a bucăţilor de cablu rămase într-o sondă.
  4. (sport) fiecare dintre colţurile de sus ale porţii la fotbal, handbal, polo sau hochei.
  5. (reg.) prăjină care se aşază pe vârful clăilor, al stogurilor sau al acoperişurilor de paie ca să le apere de vânt.

Sinonime

Omonime

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse


Traduceri

Referinţe