pătrime

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din patru + sufixul -ime.

Pronunție

  • AFI: /pə'tri.me/


Substantiv


Declinarea substantivului
pătrime
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ pătrime pătrimi
Articulat pătrimea pătrimile
Genitiv-Dativ pătrimii pătrimilor
Vocativ pătrime pătrimilor
  1. a patra parte dintr-un întreg împărțit în părți egale; sfert.
  2. (spec.) (muz.) a patra parte dintr-o notă întreagă; (p.ext.) notă care are valoarea unui sfert dintr-o notă întreagă.


Traduceri

Anagrame

Referințe