pachet

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din franceză paquet, germană Paket.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
pachet
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ pachet pachete
Articulat pachetul pachetele
Dativ-Genitiv pachetului pachetelor
Vocativ pachetule pachetelor
  1. obiect sau grup de obiecte strânse la un loc sau înfășurate într-o învelitoare de protecție (și legate) pentru a se putea păstra sau transporta mai ușor; legătură.
  2. ansamblu de piese identice, suprapuse sau alăturate și legate între ele pentru a forma o singură piesă folosită într-un sistem tehnic.

Cuvinte derivate

Expresii

  • (adverbial) A trimite pe cineva pachet = a trimite, a expedia pe cineva rapid și fără voia lui undeva


Traduceri

Referințe