parcaj

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză parcage.

Pronunție

  • AFI: /par'kaʒ/


Substantiv


Declinarea substantivului
parcaj
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ parcaj parcaje
Articulat parcajul parcajele
Genitiv-Dativ parcajului parcajelor
Vocativ parcajule parcajelor
  1. parcare; (concr.) loc de parcare.


Traduceri

Referințe