paronim

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din franceză paronyme, latină paronymon, originar format din greacă παρα (Ελληνικά) + ονομα (Ελληνικά) -onym (Ελληνικά)

Pronunție

  • AFI: /pa.ro'nim/


Substantiv


Declinarea substantivului
paronim
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ paronim paronime
Articulat paronimul paronimele
Dativ-Genitiv paronimului paronimelor
Vocativ - -
  1. cuvânt asemănător cu altul din punctul de vedere al formei, dar deosebit de acesta ca sens (și ca origine).
  2. cuvânt care se aseamănă parțial cu altul din punctul de vedere al formei, dar se deosebește ca sens de acesta.


Traduceri

Vezi și: