partizană
română
Etimologie
Din partizan.
Pronunție
- AFI: /par.ti'za.nə/
Substantiv
| Declinarea substantivului partizană | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | partizană | partizane |
| Articulat | partizana | partizanele |
| Genitiv-Dativ | partizanei | partizanelor |
| Vocativ | partizano | partizanelor |
- persoană care adoptă și susține o idee, o teorie etc.; persoană care este de partea cuiva, care luptă alături de cineva pentru o cauză; adeptă.
- (spec.) membră a unui detașament organizat de luptă, care acționează în timp de război împotriva inamicului, în spatele frontului.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online