patronat

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză patronat < latină patronatus, germană Patronat.

Pronunție

  • AFI: /pa.tro'nat/


Substantiv


Declinarea substantivului
patronat
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ patronat patronate
Articulat patronatul patronatele
Genitiv-Dativ patronatului patronatelor
Vocativ patronatule patronatelor
  1. drept pe care îl avea în trecut un prelat sau un senior laic de a numi pe cineva într-o demnitate ecleziastică.
  2. calitatea de patron; mulțime de patroni. totalitatea patronilor.


Traduceri

Referințe