peşte
De la Wikţionar, dicţionarul liber
Cuprins |
română
Etimologie
Pronunţie
- AFI: /ˈpeʃte/
Substantiv
| Declinarea substantivului peşte |
||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | peşte | peşti |
| Articulat | peştele | peştii |
| Dativ-Genitiv | peştelui | peştilor |
| Vocativ | peşte | peştilor |
- (la pl.) clasă de animale vertebrate acvatice, cu corpul de obicei alungit, cu pielea acoperită cu solzi şi bogată în secreţii mucoase, cu membrele transformate în înotătoare şi cu respiraţie branhială.
- (şi la sg.; adesea colectiv) animal care face parte din această clasă.
- carne de peşte, folosită ca aliment; mâncare preparată din astfel de carne.
- (fig.) (calc după fr. poisson) bărbat întreţinut de o femeie.
- proxenet, codoş.
Cuvinte derivate
Cuvinte apropiate
cuvinte apropiate
Cuvinte compuse
cuvinte compuse
Paronime
Expresii
- La peşte = la pescuit
- Cât ai zice peşte = foarte repede
- A tăcea ca peştele (sau ca un peşte) = a nu spune nici o vorbă, a nu scoate un cuvânt, a păstra tăcere completă
- A trăi (sau a se simţi etc.) ca peştele în apă = a trăi bine, a se simţi la largul său; a-i merge bine
- A trăi (sau a o duce, a se zbate etc.) ca peştele pe uscat = a duce o viaţă foarte grea; a face eforturi desperate (şi zadarnice)
- A fi cu borşul la foc şi cu peştele în iaz = a se lăuda înainte de izbândă
- Când o prinde mâţa peşte = niciodată
- (fam.) Asta-i altă mâncare de peşte = asta este cu totul altceva
- A fi tot o mâncare de peşte = a fi acelaşi lucru, a fi totuna
Traduceri
clasă de animale vertebrate acvatice
|
|

