penitent
română
Etimologie
Din franceză pénitent < latină poenitens, poenitentis.
Pronunție
- AFI: /pe.ni'tent/
Substantiv
| Declinarea substantivului penitent | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | penitent | penitenți |
| Articulat | penitentul | penitenții |
| Genitiv-Dativ | penitentului | penitenților |
| Vocativ | penitentule | penitenților |
- credincios care se supune penitenței.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Adjectiv
| Declinarea adjectivului penitent | ||
| Singular | Plural | |
| Masculin | penitent | penitenți |
| Feminin | penitentă | penitente |
| Neutru | penitent | penitente |
- care aparține penitentului, de penitent.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online