pensare

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din pensa + re.

Pronunție

  • AFI: /pen'sa.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
pensare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ pensare pensări
Articulat pensarea pensările
Genitiv-Dativ pensării pensărilor
Vocativ ' '
  1. acțiunea de a pensa și rezultatul ei.


Traduceri





italiană

(italiano)

Etimologie

Din latină pēnsāre < pēnsō.

Pronunție

  • AFI: /pen'sare/


Verb

  1. a gândi, a cugeta
  2. a realiza, a înțelege

Sinonime

Cuvinte apropiate





latină

(Latina)

Etimologie

Derivat regresiv din pēnsō.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Verb

  1. forma de infinitiv prezent pentru pēnsō.