pericol
De la Wikționar, dicționarul liber
Cuprins |
română
Etimologie
Din latină periculum.
Pronunție
- AFI: /pe'ri.kol/
Substantiv
| Declinarea substantivului pericol |
||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | pericol | pericole |
| Articulat | pericolul | pericolele |
| Dativ-Genitiv | pericolului | pericolelor |
| Vocativ | ' | ' |
- situație care amenință existența sau integritatea cuiva sau a ceva; circumstanță amenințătoare; primejdie.